Raluca Mateiu, responsabil cultură și comunicare al Institutului Francez

La UBB, înțelegem că oamenii, prin unicitatea și experiențele lor, sunt o resursă neprețuită. Astăzi, avem privilegiul să o cunoaștem pe doamna Raluca Mateiu, responsabil cultură și comunicare al Institutului Francez din Cluj-Napoca. Este absolventă a Facultății de Litere, Departamentul Limbi Moderne Aplicate, secția Engleză-Franceză, și a programului de masterat Studii Politice Europene Comparate, linia Franceză, din cadrul Facultății de Studii Europene. O întâlnim pe doamna Mateiu, adesea, în mijlocul unor evenimente culturale cu totul și cu totul speciale. De cele mai multe ori, le organizează și le coordonează chiar dânsa, fiind mereu înconjurată de oameni creativi și vizionari din muzică, teatru, arte plastice și digitale, dans, gastronomie, literatură și multe altele. Înainte de a ne lăsa absorbiți de poveste, o felicităm pe doamna Mateiu pentru munca, dedicarea și rezultatele dânsei. Apoi, conduși de unul dintre cele mai ingenioase slogane utilizate în proiectele Institutului Francez din Cluj “Soyez réalistes — demandez l’impossible!”, inspirat de revoltele studențești din 1968, de la Paris, ne permitem să ne întoarcem în timp, în acel timp al căutarilor, în timpul libertăților, al explorării și al avântului spre dezvoltare. 

Î: Cum ați decis că veți urma cursurile Facultății de Litere ale Universități Babeș-Bolyai, și în special secția Engleză-Franceză?

R: Deși am urmat sectia de matematică-informatică intensiv engleză a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj, întotdeauna am fost mai atrasă de partea umanistă, de limba și literatura română și de limbile străine. Era perioada premergătoare intrării României în Uniunea Europeană, iar versatilitatea oferită de departamentul de Limbi moderne aplicate m-a atras, sperând la o carieră cu deschidere internațională. Aici, pe lângă limba și cultura engleză și franceză am avut ocazia să învăț noțiuni de comunicare, economie, marketing, instituții europene, drept, informatică și relații publice. 

Î: Cum ați descrie, în câteva rânduri perioada formării academice la UBB?

R: Începutul mi s-a părut dificil, cu examen de admitere, așteptări ridicate ale profesorilor și cu numeroase examene parțiale în timpul sesiunilor. Am intrat în ritm, însă, din al doilea semestru și în general îmi făcea plăcere să merg la cursuri. Perioada studenției a fost pentru mine una frumoasă, în care am legat prietenii noi și mi-am lărgit orizonturile. La asta a contribuit și faptul că am plecat cu o bursă Erasmus în Irlanda și am efectuat un stagiu în Franța, despre care voi detalia ulterior. 

Î: A existat o materie care v-a fascinat în perioada facultății?

R: M-au fascinat cursurile de civilizație britanică predate de domnul Bogdan Aldea, mi-au plăcut cele de traduceri și mai târziu de interpretariat, atât în engleză cât și în franceză. Îmi plăcea să mă joc cu cuvintele, să caut cel mai fidel echivalent și petreceam ore întregi printre filele dicționarelor, căci dicționarele online de limba română nu erau pe atunci suficient de dezvoltate și de fiabile.

Î: Ati avut un mentor în perioada facultății? 

R: Au fost mulți profesori pe care i-am admirat, păstrez însă o afecțiune și admirație deosebită pentru doamna Prof. Univ. Dr. Mihaela Toader, care m-a încurajat să mă orientez spre limba franceză, doamna Prof. Univ. Dr. Rodica Baconsky a cărei eleganță o asociam cu însăși limba franceză și doamna Prof. Univ. Dr. Anca Greere, care m-a făcut să iubesc iremediabil engleza și m-a îndrumat în redactarea lucrării de licență. Nu pot să nu le menționez și pe doamnele Renata Georgescu și Alina Pelea, care ne-au introdus în tainele interpretariatului și cu care am și acum ocazia să colaborez deseori în cadrul conferințelor sau evenimentelor pe care le organizez.  

Î: Ce v-a atras spre Facultatea de Studii Europene pentru programul de masterat? 

R: Masteratul în politici europene comparate, în limba franceză, organizat în co-tutelă cu Universitatea Paris-Est Marne la Vallée mi s-a părut un program solid de formare în domeniul politicilor europene, care avea avantajul de a oferi atât cursuri predate de profesori din Franța cât și de aici și două diplome, una românească și una franceză. În contextul adeziunii României la Uniunea Europeană, m-am gândit că această formare îmi va deschide ușile spre un viitor profesional la Bruxelles. Nu am mai droit, însă, să explorez această posibilitate, fiind deja implicată spre finalul studiilor masterale în presa culturală și în organizarea de evenimente culturale la Centrul Cultural Francez din Cluj (devenit ulterior, în 2012, Institutul Francez). 

Î: Ați făcut parte din organizații studențesti? Dacă răspunsul este afirmativ, ce beneficii ați avut în urma apartenenței la aceste grupuri? 

R: Pentru scurt timp am frecventat Asociația Studenților Francofoni, însă nu am participat prea mult la viața acestei asociații. Îmi pare rău că în studenție nu m-am apropiat mai mult de organizațiile studențești, care acum mi se pare că fac o treabă fantastică atât în sfera culturală, cât și socială sau de mediu, contribuind la dezvoltarea aptitudinilor și talentelor membrilor lor în beneficiul întregii comunități locale.  

Î: Având în vedere profilul internațional al studiilor dumneavoastră, ați avut oportunitatea de a călători în străinătate? 

R: Am avut de mică ocazia să călătoresc în țări francofone, așa că atunci când am putut aplica la programul Erasmus, mi-am dorit neapărat să ajung într-o țară anglofonă. Problema era că singura țară anglofonă cu care Facultatea de Litere avea pe atunci acord Erasmus era Irlanda, unde erau doar două locuri disponibile și unde viața era mult mai scumpă decât la noi. Am reușit să obțin bursa și am plecat în semestru doi al anului doi de studii licență. Sistemul irlandez era mult diferit de cel de aici, cu un sistem de notare dar și de evaluare diferit, cu doar câteva materii obligatorii și restul la alegerea studentului. Am putut, astfel, opta să studiez și câteva materii din afara curiculei LMA de la UBB, precum cinematografie franceză. Deși exigențele profesorilor erau mari, am reușit să obțin rezultate excelente și chiar o scrisoare de felicitare din partea rectorului universității din Limerick. Un aspect care m-a surprins a fost campusul universitar compact, modern, cu spații sportive și de relaxare, biblioteci și cluburi studențești, amplasat în periferia orașului. Am cunoscut acolo studenți din toate colțurile lumii și a fost o experiență formatoare minunată atât din punct de vedere academic, cât și uman. Recomand călduros tuturor studenților să plece un semestru măcar cu o bursă Erasmus.

În 2007 am avut din nou ocazia să plec în străinătate, de data aceasta în Franța la un stagiu profesional de 6 luni în cadrul unui post de radio european nou înființat din Nantes. Am făcut astfel parte din prima generație de jurnaliști stagiari ai Eur@dio Nantes, unde cream emisiuni de radio în limba franceză pe teme de actualitate locale sau europene alături de alți 6 tineri europeni, cu toții încadrați de o echipă de jurnaliști francezi profesioniști. Postul există și astăzi și acceptă în continuare stagiari, iar dacă domeniul vă interesează, vă încurajez călduros să candidați. 

Î: Studenția este adesea considerată o perioadă a căutarilor, în mai multe sensuri și mai multe dimensiuni…Care este principala întrebare la care nu ați găsit răspuns în facultate?

R: Am sperat că în perioada facultății voi dezvolta o idee clară despre cariera pe care vreau să o urmez, însă nici după absolvire nu mi-a fost clar ce vreau să fac mai departe. În timpul stagiilor de practică am ales să lucrez ca și traducător, căci îmi plăcea mult lucrul cu textul, însă e o meserie solitară și de multe ori foarte tehnică, care nu m-a satisfăcut pe deplin. 

Î: Incă de la primul loc de muncă ați îmbinat latura comunicativă și preocuparea pentru cultură. Care este povestea primului job în jurnalismul cultural? 

R: De cultură am fost atrasă dintotdeauna, am pătruns însă în domeniul jurnalismului în urma acestui stagiu de radio în Nantes. Întoarsă la Cluj, la inițiativa Centrului Cultural Francez am animat o emisiune de cultură și actualitate francofonă la Radio Transilvania și apoi am trecut în zona televiziunii ca reporter cultural pentru Realitatea TV Cluj, post nou înființat la acea vreme. Trecerea de la studenție la viața profesională a fost una destul de fluidă, căci angajarea la Realitatea TV a venit la pachet cu o formare de câteva luni în domeniu. Regret, însă, că nu am fost suficient de pregătită pe chestiuni legate de fiscalitatea muncii, precum înființarea și gestionarea unui PFA sau încheierea unui contract pe drepturi de autor. 

Î: Care este lecția esențială pe care ați învățat-o la primul job?

R: În trecerea mea prin radio și televiziune am învățat să structurez informația pe care vreau să o transmit și importanța imaginilor care o însoțesc. Am învățat ce așteaptă jurnaliștii de la un comunicator, cum să mă exprim cât mai clar și să comunic cât mai eficient. 

Î: Ce înseamnă francofonia pentru dumneavoastră și când ați realizat că v-a “acaparat”?

R: Francofonia înseamnă pentru mine deschiderea spre alte lumi și culturi, promovarea democrației, a libertății de exprimare și a diversității. Iubesc limba franceză pe care o folosesc zilnic la Institutul Francez și mă interesează cultura și actualitatea franceză dar și a altor țări francofone, dintre care, pe unele am avut ocazia să le descopăr de mai aproape, cum ar fi Belgia sau Marocul.

Î: Având în vedere că ați studiat traductologia, în prezent „traduceți” cultura franceză pentru comunitatea clujeană și reprezentați un liant între comunitate și Institut. Cum este cultura franceză primită la Cluj? 

R: Cultura franceză are fani de toate vârstele la Cluj. Din anii 90 și până în prezent peste 4000 de români au beneficiat de programul de burse al guvernului francez pentru a urma studii în Franța și aproximativ 4000 de studenți aleg hexagonul ca destinație de studiu în fiecare an, Franța fiind a doua destinație Erasmus pentru studenții români și a 4-a pentru mobilitatea individuală. Acești oameni păstrează o legătură de suflet cu limba franceză și cu această țară și participă ocazional la evenimentele noastre culturale, frecventează mediateca Institutului Francez sau vin cu copiii lor la cursuri și ateliere de limba franceză. Elevii vin deseori în vizită cu clasa la Institut și mulți participă la programul nostru de vacanțe creative sau la Căsuța Piticilor. Studenții clujeni vin în număr mare la concertele, filmele sau spectacolele pe care le propunem, iar expozițiile din galeria noastră La Cave atrag amatori de artă sau studenți ai universității de artă. 

Cultura franceză este însă prezentă și prin intermediul altor organizatori de evenimente, Institutul Francez fiind deseori partener în susținerea prezenței artiștilor francezi în importante evenimente culturale ale orașului sau a unor experți francezi în diverse conferințe sau dezbateri.

Î: Pentru o perioadă de un an ați ocupat postul de director interimar al Institutului Francez din Cluj-Napoca. Ce înseamnă management cultural la Cluj? Are Clujul un public receptiv pentru artiștii din țară și din străinătate pe care Institutul îi promovează? 

R: Mi-a făcut plăcere să coordonez activitatea Institutului francez timp de un an și să extind parteneriatele și proiectele în care suntem implicați, crescând astfel vizibilitatea activității noastre. Din fericire există multe organizații de stat sau independente care activează în domeniul cultural în Cluj și astfel oferta culturală este variată. Cred că fiecare proiect de calitate își găsește publicul aici. Cu toții ne dorim săli pline și la Institutul francez facem constant eforturi în a diversifica publicul evenimentelor noastre.

Î: Institutul Francez aduce în oraș, și respectiv în țară, cele mai noi tendințe din industria creativă și pare, adesea, că deschide ușa spre o lume de poveste, diafană și cu resurse captivante infinite. Am vrea să știm părerea dumneavoastră…Este arta o resursă infinită? Cum se îmbină arta cu alte domenii, de exemplu, tehnologia? 

R: Talentul uman este o resursă infinită și deci și arta cred că este, chiar dacă uneori poate părea că se repetă. În programul Institutului Francez încercăm să prezentăm artiști cât mai diverși și mai inovatori și să creăm punți de cooperare între cele două țări. Întâlnirea dintre artă și tehnologie este un domeniu pasionant, pe care l-am explorat timp de cele 11 ediții ale festivalului de arte digitale Clujotronic dar și în noiembrie, anul trecut, când am organizat un circuit de arte digitale în zece spații din oraș. Tehnologia poate ajuta artiștii să creeze lumi dintre cele mai diverse, sau poate amplifica experiența vizitatorului, oferind o doză de interactivitate și chiar de magie.  

Î: Știu că poate fi dificil, însă v-aș provoca să ne spuneți care este cel mai drag proiect la care ați lucrat?

R: Proiectul meu preferat rămâne Festivalul internațional de foarte scurt metraj Très Court, pe care îl coordonez anual, încă din 2008, în 10 orașe din țară, în luna iunie. Este un festival care prezintă peste o sută de filme de maximum 4 minute, venite din toate colțurile lumii și oferă o diversitate de perspective pline de talent, comice, tragice sau pur și simplu absurde asupra lumii în care trăim. Nu pot însă să nu menționez și alte proiecte care m-au încântat precum Primăvara Cafenelelor sau festivalul Clujotronic, sau care mă încântă în continuare precum seria de expoziții din galeria La Cave, care aduce în prim plan tineri artiști români sau Festivalul Filmului Francez, care aduce la Cluj o selecție curatoriată de filme franceze ale ultimului an. 

Î: Institutul Francez din Cluj a fost gazda a numeroase celebrități francofone. Mi-ar plăcea să știu care a fost întâlnirea cea mai marcantă din experiența dumneavoastră la Institut?

R: E întotdeauna interesant să întâlnești celebrități, căci au atâtea povești interesante de spus. Am fost impresionată de întâlnirea cu scriitorul Pascal Bruckner în 2012 la Cluj sau cu actrița Fanny Ardant, invitată specială la TIFF în 2018.

Î: Un slogan remarcabil care v-a rămas în suflet?

R: Franceza te duce mai departe! 

Î: Spre final, un sfat elevilor care își aleg Facultatea?

R: Îi sfătuiesc pe elevi să facă voluntariat în diverse companii sau instituții și să discute cu  profesioniști din diverse domenii pentru a afla mai multe despre studiile și cariera pe care și-o doresc. 

Î: Un sfat pentru studenții actuali ai Universității Babeș-Bolyai?

R: Profitați de oferta culturală a orașului! Ieșiti la filme, la teatru, la spectacole și expoziții. Institutul francez îi așteaptă cu drag pe studenții interesați să facă stagii de practică la noi, să decopere zona organizării de evenimente culturale, a organizării de cursuri și examene de limbă sau a funcționării și animării unei mediateci. 

Î: Un sfat pentru proaspeții absolvenți ai Universității?

R: Fiecare întâlnire este o oportunitate de a învăța de la toți cei din jurul vostru, fiecare loc de muncă este o ocazie de a învăța despre voi înșivă, de a crește, de a descoperi ce vă place și ce nu vă place să faceți. Rămâneți deschiși și curioși.