Magor Csibi a absolvit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și, în prezent, conduce departamentul de Leadership al Trend Consult. A condus timp de 7 ani ramura din România a World Wide Fund for Nature, cea mai mare organizație de conservare a naturii din lume. Între anii 2017 – 2018, Magor a fost directorul executiv al biroului World Wide Fund for Nature din Coreea de Sud. 

Magor Csibi a fost și vicepreședinte a Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din cadrul Parlamentului European. 

Dacă la 20-25 de ani, Magor credea că succesul este dat de putere și de locul ocupat pe scara ierarhică, acum, la mai bine de un deceniu distanță, consideră că succesul are doua componente vitale – impactul pe care îl ai în societate și fericirea personală.

  1. Ce studii ați absolvit în cadrul Universității Babeș-Bolyai (facultatea, specializarea, nivelul de studii)?

Am absolvit secția de Științe Politice la FSPAC în limba maghiară, apoi am urmat, tot aici, un program de masterat în Managementul Organizațiilor Politice, în limba engleză. Am început și școala doctorală la Facultatea de Studii Europene, dar din cauza carierei mele politice nu am mai putut continua programul sau susține teza.

  1. Care este organizația în care activați momentan și care este poziția ocupată aici?

Conduc divizia de leadership a companiei Trend Consult.

Noi facem consultanță în business și derulăm proiecte de transformare culturală a companiilor, iar partea de leadership începe să devină una dintre principalele interese de dezvoltare a afacerilor din România.

Visul nostru este să generăm cât mai multe culturi constructive în companiile din România, contribuind azi la o schimbare culturală mai amplă, nu doar la nivel de business, ci si al societății.

  1. Descrieți pe scurt traseul dumneavoastră profesional după finalizarea studiilor.

În timpul studiilor doctorale am început să predau la FSPAC, unde am susținut, ca seminarist două cursuri: Managementul ONG-urilor și Politici Educaționale. Am primit oferta de a intra în echipa de consilieri a Cancelariei Președintelui Camerei Deputaților și am onorat invitația, așa că timp de aproape 2 ani am lucrat la Parlamentul României.

În 2007 am fost ales pe listele PNL-ului în prima generație de europarlamentari care reprezentau România în Parlamentul European, unde la scurt timp am fost ales Vicepreședinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.

După terminarea mandatului, cu o întârziere de câțiva ani, mi s-a oferit un al doilea pe care l-am refuzat. Aceasta a fost perioada în care am fondat platforma de jurnalism online www.totb.ro (Think Outside the Box) și am fost directorul organizației de mediu WWF România.

 

La WWF România am stat 7 ani, iar apoi am acceptat postul de director executiv al biroului din Korea din care m-am întors in Romania dupa 13 luni la invitatia companiei Trend Consult.

  1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră succesul profesional?

Greu de definit.

Cu cât adun mai multă experiență, cu atât succesul este mai complex și mai greu de definit.

Dacă la 20-25 de ani credeam că succesul este dat de putere și de locul ocupat pe scara ierarhică, acum, la mai bine de un deceniu distanță, consider că succesul are doua componente vitale – impactul pe care îl ai în societate și fericirea personală.

Mă străduiesc să generez o contribuție pozitivă în fiecare zi, pentru că acest lucru îmi dă un sens. si aleg să fac parte din culturi constructive sau să le generez, iar succesul vine ca o consecință a alegerilor pe care le fac.

  1. Pe parcursul carierei dumneavoastră profesionale ați întâlnit o situație dificil de gestionat sau v-ați confruntat cu un eșec? Ce lecții ați desprins din această situație?

Eu cred că eșecul ar trebui să facă parte din viața noastră de zi cu zi și ca nu ar trebui să ne ferim de el.

Văd eșecul ca pe o construcție socială care întodeauna se leagă de așteptările pe care alții le au de la noi. De exemplu, când un copil învață să meargă nu percepe o căzătură ca pe un eșec, ci ca fiind parte din procesul de învățare atât timp cât nu este un adult în jur care să facă caz din căzătură.

La fel se întâmplă și în viețile noastre.

Acționăm la potențialul nostru într-un moment anume și primim feedback în mod direct sau indirect de la mediul în care ne aflăm, în acest fel proiectând idea unui succes sau eșec, iar noi deseori luăm aceste informații ca atare, fără să ne gândim la ele.

Problema apare când devenim perfecționiști, cum tinde să fie societatea, cel puțin la nivelul generației mele, și nu suntem capabili să acceptăm orice alt rezultat, în afară de succes. Asta este ceea ce aș numi “un setup de suferință”, pentru că ne împinge spre o nemulțumire continuă și o incapacitate de a ne accepta așa cum suntem. În plus, perfecționismul omoară inovația și creativitatea, pentru că fără eșec nu apar idei noi.

Am avut multe eșecuri de-a lungul carierei mele și sper să mai am la fel de multe și pe viitor😊.

Nu am reușit să îmi termin studiile de doctorat, n-am fost reales inițial în PE, platforma creată de mine a devenit irelevantă după 10 ani și deseori am fost un manager foarte departe de ideal la WWF.

Toate aceste lucruri fac parte din călătoria mea și fără ele probabil nu m-aș afla unde sunt acum.

Am învățat din aceste experiențe și acum când mă gândesc la ele sunt recunoscător ca au existat.

  1. Dintre cunoștințele și abilitățile dobândite pe perioada studiilor, care au fost acelea care v-au facilitat succesul în carieră?

Nu am avut foarte mulți profesori, mai ales la început, care să încerce să mă ghideze în loc să îmi livreze informații cum credeau ei că e bine. Dar aceia care au fost, au avut un impact asupra mea.

Faptul că Salat Levente m-a îndemnat nu să învăt, ci să fiu curios, deschis și să caut acele informații care îmi strârnesc curiozitate, care mă fac să cresc mă ajută si astăzi.

Am avut si profesori tineri, progresiști care m-au învățat că nu există adevăr suprem și trebuie să fiu mereu deschis să îmi susțin ideile nu încrâncenat, și să manifest o curiozitate reală, pentru că oricând pot să aflu lucruri noi, pe care nu le știu.

Pe scurt, caracteristicile care m-au ajutat cel mai mult sunt curiozitatea și dorința de a crește întodeauna, apoi m-a ajutat enorm faptul că au existat oameni care să îmi explice, arate și să trăiască aceste valori.

  1. Ce ați recomanda unui student din anul I? Dar unui proaspăt absolvent?

Să nu accepte nici un adevăr ca fiind absolut.

Să fie curioși și deschiși.

Să știe că este bine să avem valori și convingeri, dar că nu trebuie să ne cramponăm sau să ne încrâncenăm în jurul lor.

Știu că mulți dintre ei vin pentru diplomă, însă trebuie să știe că diploma în sine nu va adăuga niciun plus vieții lor. Au în jur oameni de la care să învețe, iar dacă nu simt nicio curiozitate în acest proces al învățării să nu forțeze, mai degrabă să caute unde este motivația lor reală.

Și, odată ce termină, să nu spună că învățarea s-a încheiat. Învățarea reală începe după cea formală, iar dacă reușesc, îi sfătuiesc să nu își potolească setea de cunoaștere de tot, să aibă o altă relație cu cititul, cu procesul cunoașterii.